De Zona Schengen este într-o zonă Europa în care 27 de țări și-au desființat granițele interne pentru a permite libera circulație a persoanelor și a mărfurilor. Acest concept, care a devenit simbolul unificării europene, s-a dezvoltat considerabil de la crearea sa în 1985. În acest articol, vom arunca o privire mai atentă asupra istoriei, originilor, prezentului și viitorului zonei Schengen.
De 27 Țările Schengen care fac parte din Spațiul Schengen sunt: Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Germania, Franța, Spania, Portugalia, Italia, Austria, Grecia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Malta, Islanda, Norvegia, Elveția, Liechtenstein și Croația .
Scopul și beneficiile Schengen
Milioane de oameni trec o frontieră internă a UE în fiecare zi. Libera circulație oferă diferite drepturi diferitelor grupuri de oameni, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot cu un valid pașaport sau carte de identitate pentru a rămâne în altă țară din UE ca turist pentru maximum trei luni. În plus, aceștia au dreptul de a locui într-o altă țară din UE pentru muncă și de a beneficia de același tratament ca cetățenii țării respective.
Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire, ceea ce le facilitează înființarea și extinderea afacerilor în alte țări ale UE. Studenții au dreptul de a studia în orice țară din UE, oferindu-le acces la o gamă largă de instituții de învățământ și oportunități de studiu.
Închiderea frontierelor interne ale UE ar implica costuri semnificative și ar împiedica naveta transfrontalieră a 1,7 milioane de persoane. Prin urmare, menținerea frontierelor interne deschise este foarte importantă pentru a sprijini viața de zi cu zi și cooperarea economică în UE.
Istoria și originea zonei Schengen
Zona Schengen este numită după satul Schengen din Luxemburg, unde Acordul Schengen a fost semnat la 14 iunie 1985 de cinci din cele zece state membre ale Comunității Economice Europene (CEE) de atunci: Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos. Acordul, care a intrat în vigoare la 26 martie 1995, avea drept scop desființarea frontierelor interne dintre țările semnatare și crearea unei politici comune a frontierelor externe. Aceasta ar promova libera circulație a persoanelor și a mărfurilor și ar contribui la creșterea economică și la integrare.
De la crearea sa, spațiul Schengen s-a extins constant, cu noi membri din ambele țări Uniunea Europeană (UE) și nu numai. În 1997, Acordul Schengen a fost integrat în dreptul UE prin Tratatul de la Amsterdam. Numărul țărilor participante a crescut constant, iar astăzi zona include 27 de țări, inclusiv unele țări din afara UE, precum Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein.
Prezent
Zona Schengen o are călătorie în Europa a facilitat și a contribuit în mod semnificativ la creșterea și cooperarea economică. Înlăturarea controalelor la frontieră a stimulat circulația persoanelor, bunurilor și serviciilor și a promovat turismul. În plus, politica Schengen a condus la o cooperare mai strânsă în domeniile poliției, justiției și imigrației.
Cu toate acestea, spațiul Schengen s-a confruntat și cu provocări, cum ar fi criza migrației din 2015 și consecințele acesteia. Unele țări au reintrodus temporar controalele la frontieră pentru a gestiona afluxul de refugiați și migranți. În plus, pandemia de Covid-19 a dus la restricții temporare privind libera circulație în zona Schengen, multe țări închizându-și granițele pentru a limita răspândirea virusului.
Viitorul zonei Schengen
Viitorul spațiului Schengen va depinde în mare măsură de modul în care țările participante abordează provocările migrației, securității și cooperării. Iată câteva aspecte cheie care ar putea modela viitorul spațiului Schengen:
- Politica de migrație: Găsirea unei soluții echilibrate și durabile la provocările migrației și azilului rămâne o prioritate pentru țările Schengen. UE își revizuiește sistemul de migrație și azil pentru a se asigura că este eficient și echitabil pentru toate părțile implicate. O mai bună cooperare și împărțirea responsabilităților între țările Schengen pot reduce presiunea asupra frontierelor externe și pot contribui la o politică de migrație mai stabilă.
- Securitatea și managementul frontierelor: Amenințarea tot mai mare a terorismului și a crimei organizate necesită o cooperare mai strânsă între țările Schengen în domeniul securității și gestionării frontierelor. Îmbunătățirea schimbului de informații, consolidarea cooperării dintre serviciile de poliție și judiciare și modernizarea sistemelor de control la frontieră sunt câteva dintre măsurile care pot contribui la asigurarea securității în spațiul Schengen.
- Extinderea zonei Schengen: Deși zona Schengen cuprinde în prezent 27 de țări, există încă câteva state membre UE care așteaptă să se alăture, cum ar fi Bulgaria și România. Includerea acestor țări în zona Schengen ar promova în continuare integrarea europeană și ar extinde libera circulație a persoanelor și a mărfurilor.
- Inovație tehnologică: În era digitală, spațiul Schengen va trebui să profite de oportunitățile oferite de tehnologie pentru a face gestionarea frontierelor mai eficientă și mai sigură. Utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi identificarea biometrică și sistemele inteligente de frontieră, poate ajuta la echilibrarea nevoii de securitate și la asigurarea liberei circulații a persoanelor.
Pentru a detecta infractorii, teroriştii sau oricine altcineva care prezintă un risc, călătorii care în mod normal nu folosesc o viză sunt verificaţi înainte de a intra în UE. Acest lucru se face folosindu-l Sistemul european de informații și autorizații de călătorie (Etias). Aceste controale ar putea începe încă din 2023.
În plus, deputații europeni au aprobat planuri de a oferi Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă un corp permanent de 2027 de polițiști de frontieră până în 10.000, pentru a spori securitatea Europei.
Concluzie
De-a lungul anilor, zona Schengen a avut o influență majoră asupra cooperării și integrării europene. Deși rămân provocări, cum ar fi migrația, securitatea și asigurarea cooperării între țările participante, este probabil ca spațiul Schengen să continue să evolueze și să se adapteze la circumstanțele în schimbare. Abordarea acestor provocări va permite spațiului Schengen să-și mențină și să-și consolideze rolul de simbol al unificării și progresului european.
Postări asemănatoare:
